… Alex Călin are naturaleţea necesară şi inteligenţa care-l îndrumă corect spre o interpretare fără accente realiste privind ilustrarea handicapului. O bună parte din spectacol nici nu-şi trădează defectul aşa încât surpriza e cu atât mai mare când aflăm că Don nu vede, iar modul cum se autoironizează transmite un îndemn la curaj. Actorul performează, rolul fiind o bună recomandare pentru altele în piese cu oameni din zilele noastre, pentru autenticul din jocul său. Ioana Anastasia Anton are ca de obicei glamour, interpretând-o pe Jill cu dezinvoltură jucăuşă, evitând vulgaritatea care nu se confundă aici cu un mod frust de abordare. Catrinel Dumitrescu, care-ar fi fost cândva o interpetă perfectă pentru Jill, o joacă la vârsta de acum pe mama modernă, cu o ţinută impecabilă, mizând pe un anume ascendent în relaţia cu fiul ei pe care-l sugerează prin pauze înţelepte şi o prezenţă în general discretă. Jocul ei e elegant şi emană farmecul pe care actriţa l-a avut dintotdeauna. Într-un rol episodic bine prizat din câteva replici apare actorul Şerban Gomoi, din ce în ce mai des distribuit pe scenele bucureştene pe care se impune cu aplomb.
Doina Papp – Adevărul – Filme vechi, spectacole noi. Fluturii sunt liberi la Teatrul Excelsior
http://adevarul.ro/cultura/teatru/filme-vechi-spectacole-noi-fluturii-liberi-teatrul-excelsior-1_5936c0285ab6550cb8d77cea/index.html
... Am apreciat din start încrederea benefică a rolurilor celor doi tineri, Don și Jill, actorilor Alex Călin, stăpân pe mijloacele de expresie investite în dificila și remarcabila lui partitură interpretativă, și Ioanei Anastasia Anton, exponentă strălucită a unui nou val de talente, dotate poate nu numai cu obsesia, dar și cu vocația performanței. Este bine ritmat și nuanțat „ping-pong-ul” replicilor – când tensionate, când ironice sau pătrunse de un suculent umor – dintre aceștia și Catrinel Dumitrescu (doamna Baker), cunoscuta actriță a Teatrului Nottara, la care se adaugă și ivirea scurtă, dar nelipsită de culoare a lui Șerban Gomoi, în rolul lui Ralph, regizorul de teatru grăbit să o smulgă pe Jill din turnul lipsit de fildeș al tinerei aparent fără orizont, spre o viață așa-zis opusă anonimatului...
Ion Parhon – Teatrul azi numerele 3-4 2017 – Nevoia împlinită de poveste
… Nu pot decât să îi mulțumesc atât regizorului Erwin Șimșensohn, cât și întregii echipe cu care colaborează, pentru că mi-au oferit plăcerea acestui spectacol și vă invit pe toți cei care citiți această cronicuță … mergeți și vedeți „Fluturii sunt liberi”. Cu un ochi veți râde, cu celălalt poate veți plânge, dar în final veți aplauda și vă veți încărca cu mai multă înțelegere a vieții și cu mai multă speranță de bine.
Delia – FilmeCărți – Fluturii sunt liberi, de Leonard Gershe, la Teatrul Excelsior
http://filme-carti.ro/stiri/editorial/teatru-fluturii-sunt-liberi-de-leonard-gershe-la-teatrul-excelsior-61811/
La Teatrul Excelsior, în stagiunea 2016-2017, regizorul Erwin Șimșensohn abordează textul, explorându-l până în cele mai mici detalii, și brodează spectacolul din stări și tușe fine de emoție. Ca un fel de semnătură a sa. (…) reușita acestuia constă în pariul lui Șimșensohn cu actorii. Alex Călin și Ioana Anastasia Anton devin muzele sale în conturarea poveștii încărcate, deopotrivă, de sensibilitate și avânt oniric.
Elena Coman – Yorick – În numele Libertății, înălțați aripile către necunoscut!
http://yorick.ro/in-numele-libertatii-inaltati-aripile-catre-necunoscut/
… Finalul ne oferă un tensionat suspans, cu surprinzătoare transformări de atitudine şi reacţie, pândit uşor de melodramă, până când un happy end dorit cu siguranţă de mulţi dintre cei din sală îi va lăsa pe cei doi protagonişti binecuvântaţi prin izbânda şi bucuria dragostei împărtăşite, iar pe nemulţumita doamnă Baker sub semnul unei întârziate dar nu şi tardive înţelegeri a rostului şi a raţiunii lui Don de a-şi vedea singur de dreptul său la fericire. (…) Erwin Şimşensohn reuşeşte să ne convingă de crezul profesional şi de propria sa obsesie privind lucrul cu actorii, încununat aici de un succes pe care aceştia, în frunte cu interpreta tinerei Jill, îl aşează nu de puţine ori în zona clipelor de graţie ale artei spectacolului.
Ion Parhon – Revista Teatrală Radio – Farmecul invulnerabil al sincerităţii
http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/farmecul-invulnerabil-al-sinceritatii/
… E unul dintre cele mai frumoase, luminoase, bine jucate, credibile şi emoţionante spectacole pe care le-am văzut de multă vreme încoace (…). Un spectacol frumos te pune pe gânduri (nu negre), îţi dă bucurie (nu -doar- hlizeală goală) şi îţi dă un „ceva” pe care îl porţi, apoi, cu tine ca pe o bijuterie pe dinăuntru, mult timp.
Cristina Enescu – Ziarul Metropolis – „Fluturii sunt liberi”. Sau „Când (și) mașiniștii aplaudă în culise”
http://www.ziarulmetropolis.ro/fluturii-sunt-liberi-sau-cand-si-masinistii-aplauda-in-culise/
La „Fluturii sunt liberi” se râde cu folos şi se meditează copios, cu ochii minţii. E în egală măsură o piesă a calamburului şi a cuvântului greu, a ludicului şi a gravitas-ului. E o piesă despre exacerbarea fructuoasă a simţurilor şi despre atrofierea lor „funcţională”, despre fericirea celuilalt ca alegere personală, despre abnegaţie ca proiect de viaţă. „Dă-i unei femei şansa să slujească, şi o va face” e, în context, o butadă care se aplică.
Teodor Burnar – Matricea – Câţi paşi sunt până în sufletul unui om?
http://matricea.ro/cati-pasi-sunt-pana-in-sufletul-unui-om/
… „Fluturii sunt liberi” este un spectacol frumos. Şi nu doar estetic. Este un spectacol care îţi dă voie să iei o pauză din alergare. Şi să te gândeşti dacă nu cumva nu e nevoie să tot alergi. Poate că după ce ţi-ai strigat libertatea în plen, e timpul să închizi ochii şi să îţi revendici libertatea din întunericul pleoapelor închise. Şi apoi poţi zbura
Alina Epîngeac – Yorick – Declaraţia de independenţă a fluturilor liberi
http://yorick.ro/declaratia-de-independenta-a-fluturilor-liberi/
