Pterodactili

de Nicky Silver traducerea Radu Iacoban Distribuția Galerie foto Cronici Apariții media
Următoarele Reprezentații
nu sunt programate reprezentații

Lipsa de comunicare și empatie dintre membrii unei familii stau în centrul unei povești care tratează în cheie comico-absurdă, dezintegrarea unui nucleu familial. Dezvelirea scheletului ascuns de fiecare „în dulap” are consecințe dintre cele mai neașteptate.

- premieră pe țară -

recomandare: 14+

durata: 2 h (cu pauză)

data premierei: 9 februarie 2024

„Pterodactili este o comedie dementă despre oameni certați cu propriile identități.

Textul, care pare scris de un fiu obraznic al lui Ionesco, e plin de non sequitur-uri și clișee care curg atât de natural, încât te trezești întrebându-te dacă ce vezi e o comedie sau un cringefest.

La fel ca în viață, personajele vorbesc între ele dar nu se ascultă niciodată, și tot la fel ca în viață, se ascund în citadela minții lor, își creează proiecții sau rămân blocate în trecut, refuzând cu încăpățânare să vadă realitatea imediată.

Spectacolul nu e nici comedie spumoasă, nici comedioară, e o poveste grotescă de familie.

Ce legătură are asta cu pterodactilii din titlu? Ne-am dori foarte mult să vă lămurim, dar…”

Radu Iacoban

Echipa de creație

regia

Radu Iacoban

scenografia

Tudor Prodan

muzica

Aida Šošić

lighting design

Cristian Șimon

producător delegat

Vasea Blohat

trailer

Iustin Șurpănelu

foto

Andrei Gîndac

Cronici

Trama textului și, pe cale de consecință, a spectacolului lui Radu Iacoban, are conturul comediei, e drept, una „dementă”, părând scrisă „de un fiu obraznic al lui Ionesco”, după cum bine zice regizorul.
Doru Mareș / www.artitudini.ro / 22.02.2024
În două ceasuri și un strop, se trece pe repede-înainte de la post-dramatic la comedie de situație, de la romance la bromance & co, de la horror la teatrul absurdului, de la teatru de idei la teatru social, de la teatru care vorbește despre un soi de abuzuri la teatru care vorbește despre alt soi de abuzuri. Și așa mai departe.
Mihai Brezeanu / agendaliternet.ro / 12.02.2024
Cel mai mult ne-a impresionat actrița Mihaela Trofimov, care joacă rolul lui Grace, mama familiei. Aceasta te captează de la prima intrare pe scenă. Fiecare celulă a Mihaelei este parcă pusă maiestuos în lucru pentru a o înfățișa pe Grace așa cum este ea: alcoolică, vulnerabilă, cu propriile ei lupte și conflicte interioare, forțată să navigheze prin conflictele familiale complexe. Deși jocul tuturor actorilor face cinste teatrului absurdului, Mihaela se remarcă prin capacitatea de a trăi drama mamei la un nivel ce trece granițele talentului ei remarcabil, se observă munca extremă depusă pentru a transmite întreaga gama de sentimente complexe ale lui Grace.
Alexandra Dincă-Macovei / ziarulpozitiv.ro / 12.02.2004
Nu, nu e nici pe departe spoiler ce-am făcut aici, ci doar am fixat rama unui spectacol construit într-o cheie absurdă demnă de Brecht și Ionesco la un loc. Ce face Radu Iacoban cu textul lui Silver e demn de manual.
Nona Rapotan / bookhub.ro / 11.02.2024
Am fost foarte plăcut impresionată de calitatea de top a spectacolului și convinsă că Radu Iacoban este un regizor de luat în seamă de cele mai mari teatre. Un spectacol croit pentru 2024, provocator și plin de vervă, cu o concluzie tristă, lipsită de orice catharsis: O lume fără Dumnezeu și fără repere, cum e cea din marile orașe contemporane şi mai ales americane, se scufundă în beznă.
Alexandra Ares / revistarinocerul.ro / 11.02.2024
Şi cu acest spectacol Teatrul Excelsior ne arată deschiderea faţă de experiment, lipsa totală de inhibiţie repertorială, luxul, rafinamentul şi eleganţa în formatarea producţiilor sale teatrale, mai ales cu o direcţie spre noua generaţie, ceea ce este excepţional.
Dinu Grigorescu / revistarinocerul.ro / 10.02.2024

Media

Cumpără bilete